NOUTĂȚI

APLICAȚIA MOBIL

apple app store

android app store

cat despre comuna

Din trecutul acestor meleaguri

Nu e uşor lucru să reconstitui istoria umanităţii în general, sau a unor anume zone, în particular. De aceea consider că istoria este o ştiinţă grea, totuşi, deoarece faptele şi fenomenele din trecut sunt cunoscute indirect prin intermediul unor izvoare istorice. Acestea trebuie studiate

, analizate, şi aranjate ca la un puzzle, ca să obţii ceva să corespundă adevărului istoric. Pentru anumite perioade istorice sunt foarte bine venite unele izvoare istorice scrise(diferite scrieri, hărţi, monede, acte diplomatice, date epigrafice etc.), dar pentru perioadele mai vechi, de dinaintea inventării scrisului, singurele posibilităţi de reconstituire a trecutului sunt izvoarele istorice nescrise( numite şi izvoare arheologice).

Acestea pot fi: foste aşezări umane ,necropole ,cetăţi şi valurile de apărare din jurul lor , diferite depozite de unelte,arme, ceramică ,obiecte de podoabă , unele movile (de pământ sau piatră) etc. Acestea pot fi descoperite cu totul întâmplător din motive naturale (surparea unor maluri de râuri , aducerea lor de ape, incendii de pădure ,secarea unor bălţi ,ape ,lacuri,etc.) sau în urma unor activităţi umane diverse; a doua modalitate ştiinţifică de a intra în posesia unor izvoare arheologice şi care pot fi studiate corespunzător este săpătura arheologică organizată. Şi deoarece în localitatea noastră(deşi stăm foarte bine faţă de alte locuri vizavi de cercetările arheologice) mai există şi destui în afara problemei ,”şmecheri” care cred că singurul scop al cercetării arheologice este găsirea lui „Attila”(de mirare că au auzit şi de acesta) mă văd nevoit să redau explicarea termenului de „arheologie” (conform Dicţionarului explicativ al limbii române moderne):

„ARHEOLOGIE = ştiinţa care studiază felul de viaţă şi cultura popoarelor antice, pe baza urmelor materiale păstrate .”

Localitatea Dudeştii Vechi (fosta Beşenova Veche = Star Bisnov) se află situată în partea de vest a judeţului Timiş , la 14 Km vest de oraşul Sînnicolau Mare , pe valea a două râuri:Aranca şi Gornija Aranca (secată după săparea unui canal spre Aranca , dar în ultimii ani pe cursul ei s-au amenajat bălţi pentru pescărie).Are următoarele coordonate geografice : 463latitudine nordică şi 2028longitudine estică . Conturul localităţii este sub formă de poligon neregulat ,în interiorul căruia se găsesc aproximativ 1400 de case. Suprafaţa ei este de 500 de hectare, iar teritoriul aferent este de cca.8000 hectar. Străzile sunt foarte largi ,intersectându-se în unghiuri drepte .

Condiţiile prielnice de trai ale zonei şi apropierea de marile culoare de migraţie reprezentate de văile marilor râuri Mureş şi Tisa au făcut ca aceste locuri să fie locuite de oameni din cele mai vechi timpuri. De aceea, zona este (surprinzător pentru mulţi) extraordinar de bogată în vestigii arheologice şi ar fi de lucru mulţi ani de acum înainte pentru fi studiate toate siturile arheologice. Pentru a putea face cercetări arheologice îţi trebuie putere de muncă,dârzenie, adaptabilitate la condiţiile de mediu,mult studiu ,pricepere, fantezie şi în primul rând multă, multă pasiune. Primele cercetări arheologice ale zonei au fost efectuate de către Kislegi Nagy Gyula,între 1899 şi 1907.Desigur ,atunci arheologia era la început, s-au făcut multe greşeli, dar trebuie totuşi subliniat efortul şi pasiunea acestui prim arheolog „amator“ al zonei.

În lucrarea „Banatica” -9, publicată la Reşiţa , 1987, există un studiu intitulat „Contribuţii la problema şi la repertoriul movilelor de pământ din Banat”, sub semnătura regretatului Florin Medeleţ şi a lui Ioan Bugilan. Sunt prezentate(deşi cu unele inexactităţi ), printre altele şi movilele din această zonă ,după cum urmează:

"Dudeştii Vechi"

1) Movilă de pământ cu diametrul de 30 m. înaltă de 2 m. amplasată pe malul stâng al firului de apă numit Ciarda Roşie. la cca. 4 km vest de vatra comunei , în hotar cu satul Valcani;

2) La cca. 2 km vest de vatra comunei, se află movila de pământ numită de localnici „Burvătă Moghilă” .Movila are înălţimea de 2,5 m şi diametrul de 30-35 m;

3) La 1 km vest de sat ,se află o movilă de pământ înaltă de cca. 2,5 m. şi diametrul de cca 25 m. Localnicii o numesc „Vereşovătă Moghilă”;

4) La 2,7 km sud-vest de vatra comunei, la hotarul acesteia cu satul Valcani se află o movilă de pământ;

5) La nord de cursul Arancăi , la 2,5 km sud-vest de vatra satului în hotar cu satul Valcani , este amplasată o movilă de pământ;

6) La 1 km sud de Dudeştii Vechi, în stânga şoselei şi căii ferate Dudeştii Vechi –Valcani, se află movila de pământ numită azi „Movila Tătraneanu”(??).Diametrul ei este de cca.30 de m şi înălţimea de 3,5-4 m, fiind plasată pe malul unuia dintre braţele moarte ale Arancăi. Această movilă este probabil tumulul II în care face cercetări Kislegy Nagy Gyula în 1904, executând un sondaj care a dus la dezvelirea unui schelet de femeie cu podoabe, dar şi piese de armament (scut,lance), ca şi o cantitate mare de ceramică ce datează din perioada migraţiilor;

7) La 7,5 km sud de localitate în hotar cu Teremia Mică, se află o movilă de pământ care, probabil, poate fi identificată cu tumulul VI săpat de Nagy în 1904, în care a dezvelit un mormânt de călăreţ din perioada migraţiilor şi un mormânt de copil;

8) Movilă de pământ amplasată la cca 5,5 km sud-est de vatra comunei, în hotar cu Teremia Mică;

9) Movilă de pământ amplasată la 6,5 km sud-est de sat, la intersecţia hotarelor cadastrale ale localităţilor Cenad, Teremia Mică, Sînnicolau Mare şi Dudeştii Vechi;

10) La cca. 2, 5 km est de sat, la stânga şoselei Dudeştii Vechi–Sînnicolau Mare, la cca. 400 m nord de şosea, se afla o movilă de pământ cu diametrul de cca. 30 m , înaltă de 3 m. Movila este amplasată pe malul unui fir de apă. Movila poate fi, probabil, identificată cu tumulul I , cercetat de Nagy în 1904, unde a descoperit un mormânt de inhumaţie al unui călăreţ din perioada migraţilor.

În afara movilelor menţionate, în hotarul comunei Dudeştii Vechi, Kislegy Nagy Gyula a mai executat cercetări în câteva movile de pământ pe care nu le-am putut identifica;tumulul III, în care dezveleşte un mormânt, descoperă urme de locuinţe şi abandonează cercetările din cauza pământului tare ; tumulul IV, în care nu găseşte nimic, abandonează săpătura din cauza pământului tare, tumulul V, în care găseşte 3 morminte de inhumaţie în inventarului unuia, aflându-se o sabie lungă de 100 cm, dar şi urme de locuire, tumulul VII, cercetat în 1908, în care nu găseşte nimic;tumulul VIII cercetat în 1908 şi unde nu găseşte nimic.

Satul Cheglevici (com. Dudeştii Vechi)

La cca. 1,9 km sud-est de localitatea, în apropierea drumului Sînnicolau Mare–Beba Veche, se află o movilă de pământ izolată, plasată la întâlnirea hotarelor localităţilor Cheglevici, Pordeanu, Cenad şi Dudeştii Vechi. Există posibilitatea ca această movilă să fie cea cercetată de Nagy, la limita hotarului Cenadului cu Pordeanu, în pusta „Budovala”, în 1904 ,unde a descoperit o aşezare neolitică.

Valcani(comună, judeţul Timiş)

1) La cca. 5 km nord–vest de sat, în stânga drumului Valcani–Beba Veche se află o movilă de pământ;

2) La cca. 1,7 km nord-vest de sat ,pe malul drept al Arancăi este cartată o movilă de pământ;

3) La cca. 3 km sud de sat, în locul numit „Râtul lui Petac” se afla o movilă de pământ numită de localnici, „Şura”.

Bukova(pustă–jud.Timiş) – aproximativ la jumătatea distanţei dintre Dudeştii Vechi şi Sînnicolau Mare, în stânga şoselei.

Identificarea movilelor de pământ (tell-uri şi tumuli), cercetate aici între 1899 şi 1907, de către Kislegy Nagy Gyula, nu este posibilă, din păcate,în actualul stadiu de încercare de reconstituire a activităţii acestui arheolog amator.

1) Bukova I–O movilă având cota 85 numită HUNCA MARE în dreapta drumului Sânnicolau Mare–Dudeştii Vechi, lângă drum, pe care Nagy efectuează săpături cuprinzând o suprafaţă de 20 m². în 1901 .Cu acest prilej a descoperit un schelet în poziţie chircită depus în „sicriu de lemn”.Probabil un mormânt din perioada de tranziţie;

2) Bukova II–La 600 m sud de mijlocul fermei, se află o movilă, (probabil naturală), pe care, în 1899 şi apoi, în 1902, Nagy efectuează săpături pe o suprafaţă de 25 m². Movila, înaltă de 0,5 m, avea o formă neregulată şi un diametru de cca. 50 m. Lângă ea s-a descoperit un schelet de copil deranjat de plug care, prin inventarul metalic a fost datat în perioada migraţiilor,În centrul movilei au apărut mai multe schelete;

3) Bukova III–Movilă amplasată la 150 m nord-vest de Bukova II de dimensiuni mai mici, în care Nagy efectuează săpături în 1903, dezvelind un mormânt de inhumaţie care, alături de schelet, conţinea şi arme, piese de harnaşament şi părţi de schelet de cal . Mormântul datează de la sfârşitului mileniului I e.n. Tot de aici provine şi material ceramic neolitic aparţinând culturilor Tisa şi Criş;

4) Bukova IV–Movilă amplasată la hotarul pustei Bukova cu hotarul (de atunci) al Cenadului sârbesc. Avea înălţimea de 1,5 m şi diametrul de 30 m. Nu este exclus să fie un tell. În nivelul superior, s-au dezvelit 17 morminte, majoritatea din evul mediu dezvoltat ale căror gropi au pătruns până în nivelul aşezării neolitice surprinse aici, care aparţine culturii Criş. Cercetările s-au desfăşurat în 1903;

5) Bukova V–Movila, cercetată în 1904, se află în punctul de hotar,numit atunci „Vordere Banka”. Cercetările ei au permis dezvelirea mai multor morminte de inhumaţie, deranjate, ce datează din perioada migraţiilor;

6) Bukova VI–Movila, cercetată în 1905, este amplasată la 600 m. sud de Bukova IV, lângă „Hunca Mare” din hotarul de azi al Cenadului. Este vorba, probabil,de un tell neolitic, de dimensiuni mici, atribuit culturii Starčevo–Criş;

7) Bukova VII–Movila, amplasată la 40 de paşi de Bukova VI, a fost cercetată în 1905. Sub ea, a fost descoperit un schelet în poziţie chircită, aparţinând probabil perioadei de tranziţie;

8) Bukova VIII–Movilă cercetată în 1906,la cca. 1300 m. est de pusta Bukova, în care a fost descoperit un mormânt de călăreţ, probabil din perioada migraţiilor;

9) Bukova IX–Movilă, cercetată în 1907, amplasată la cca.1100 m. de Hunca Mare, în care Nagy a descoperit un mormânt de inhumaţie cu sicriu, având ca piese de inventar, arme şi piese de harnaşament datate de el, în perioada La Tène (?). Sub acest mormânt a găsit un alt mormânt cu schelet în poziţie chircită, aparţinând probabil perioadei de tranziţie.“ Referiri sumare şi vagi despre descoperirile arheologice din zona Dudeştii Vechi se găsesc şi în lucrarea „Itinerare arheologice bănăţene”de Luminiţa Muntean-Dumitriu, apărută la Bucureşti,1988.

„Dudeştii Vechi ( fosta Beşenova Veche)

Se află la 12 km vest de Sînnicolau Mare, pe un drum judeţean modernizat. De numele localităţii sunt legate o serie de descoperiri neolitice făcute pe Valea Arancăi şi în Pusta Bukovei. În punctul „Izlaz” a fost surprinsă o staţiune aparţinând culturii Starčevo–Criş, iar în Pusta Bukovei, la nord de un braţ al Văii Aranca, a fost semnalat un tell, numit „Movila Mare”, care în 1907 era aproape cu totul distrus. De aici au fost înregistraţi şapte idoli, o amuletă, şase lustruitoare şi 84 de vase aparţinând culturii Starčevo–Criş, Vinča, Tisa, Tiszapolgar. Într-un alt tell,cunoscut sub numele de „Bukova IV” înalt de 1,5 m şi cu un diametru de 30 m,situat între Dudeştii Vechi, Sînnicolau Mare şi Cenad, au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, în marea lor majoritate decorate cu unghia, aparţinând culturii Starčevo–Criş. ”

Câteva referiri la descoperirile arheologice în zona Dudeştii Vechi apar şi în lucrarea „Banatul în lumina arheologiei” de Liviu Mărghitan, îndeosebi pentru perioada neolitică. Din câte am aflat prin anii ´80 ai sec. XX, a efectuat o scurtă periegheză prin zonă Răileanu de la Muzeul Banatului. De altfel, în aceea perioada se amenajase în localitate un mic muzeu.

Atracţia mea pentru „lucruri vechi” datează din copilărie .Taică-meu, fie iertat, Gjuka Kalcsov, fiind mult timp grădinar la Kociohat şi la „Pătunnotu” mai aducea câteodată de pe câmp câte un obiect interesant (monedă, obiecte de piatră ) şi mi le dădea, zicându-mi să le duc la şcoală, la „dascăl”. Până în 1989 mai făceam câte o cercetare de suprafaţă pe câmp, dar era riscant („ce caută ăsta vrea să fure de pe câmp ceva şi nu ne rămâne nouă destul...”). De pe la oameni am adunat date sau uneori chiar câte un obiect găsit în grădini sau pe câmp.

Acestea pot fi :

1) La săparea canalelor de desecare din Ţiganka s-a găsit multă ceramică (cineva din Cenad venea şi aduna);

2) La lucrările pentru construirea unui pod peste „canalul cu dolmă” pe drumul de pământ spre Valcani („Mănenija pać”) s-au găsit mai multe morminte;

3) La săparea canalului mai mic de dinaintea de „canalul cu dolmă” în stânga drumului spre Kociohat, s-a dat de un bordei cu vatră;

4) În grădina de zarzavat a C.A.P., spre Teremia Mică s-au descoperit multe obiecte de ceramică, piatră şi chiar o monedă francă de pe vremea lui Carol cel Mare;

5) La construcţia unui podeţ pe calea ferată spre Sânnicolau Mare, s-au descoperit mai multe vase ceramice cenuşii;

6) În grădina casei cu nr. 217, în timpul unor lucrări gospodăreşti , proprietarul a descoperit un mormânt, de la care a luat o căniţă întreagă de culoare cenuşie, făcută la roată, cu două tortiţe,bombată,cu fundul foarte mic şi gât scurt şi îngust. Înălţimea căniţei este de 10 cm, iar lăţimea maximă de 8,5 cm;

7) În timpul unor lucrări de construcţii la Ferma Kociohatul Mic, zidarii au descoperit mai multe „oale de pământ ars”. Pe unele pe care le-au considerat mai frumoase, le-au luat cu ei. Am recuperat una, care se prezintă astfel: căniţă de epoca bronzului, cu corpul în formă de pară, fundul rotunjit, culoare cafeniu-cenuşie cu unele pete negre, cu o toartă care pleacă din buza căniţei; de la brâu în sus, gâtul lung este bine lustruit cu luciu metalic, înălţimea de 9 cm, delimitare între corp şi gât prin diferenţă de grosime;

8) În grădina casei cu nr. 712 s-a găsit un bordei, cu vatră şi vase ceramice(??);

9) În grădina casei cu nr. 852 s-a descoperit un mormânt(??);

10) În grădina casei cu nr. 1026 s-au găsit multe fragmente ceramice cenuşii;

11) În faţa caselor nr. 461 şi 461/a s-a găsit câte un mormânt(??);

12) În grădina casei nr. 347 s-ar fi găsit cărămizi pătrate (?) şi ceramică (de factură romană şi medievală);

13) În grădinile caselor cu nr. 457,458, 459 s-au găsit fragmente ceramice (de factură romană şi medievală);

14) În faţa caselor cu nr. 524 şi 525 s-au găsit morminte (?);

15) În grădinile caselor cu nr. 621 şi 622 s-au găsit morminte;

16) În grădinile caselor cu nr. 720 şi 721 s-au găsit multe fragmente ceramice medievale,fragmente de cărămizi, dar şi oase ( de la morminte ?);

17) În stânga drumului de pământ spre Teremia Mare, în locul numit „Mânvătă zeme” la săparea unui canal de irigaţie s-au descoperit două morminte care conţineau numai capul defunctului (??) şi câte o ulcică de pământ. Am reuşit să intru în posesia uneia dintre acestea şi ea se prezintă astfel: vas ceramic lunguieţ, fără toarte, cu alveole în buze, prost executat, cu mâna, culoare mată cafenie cu pete negricioase cu înălţimea de 14 cm, diametrul maxim al corpului fiind de 9,5 cm, iar diametrul buzei vasului de 9 cm, diametrul fundului de 7 cm ,gâtul este scurt cu buza vasului evazată spre exterior;

18) În cariera de nisip de dincolo de „canalul cu dolmă”, în stânga drumului spre Kociohat, au apărut câteva morminte deranjate. Am recuperat o mică mărgică neagră şi un vas ceramic mic, cenuşiu, făcut la roată cu următoarele caracteristici: înălţimea de 8,5 cm, diametrul fundului de 3,5 cm ,diametrul buzei vasului de 4,3 cm , diametrul maxim (care este sus, de 6 cm) de 6,5 cm buza este dreaptă, fiind una cu gâtul vasului;

19) De la diverşi tractorişti, din locuri greu de fixat precis, am adunat multe obiecte din piatră (topoare, dăltiţe, zdrobitoare, pietre de măcinat, etc.); de asemenea o căniţă întreagă din epoca bronzului, cu o toartă care pleacă din buza căniţei ; culoarea este cafenie cu unele zone negricioase iar ca decor, are un brâu în regiunea umărului format din incizii scurte, verticale nu prea adânci, buza căniţei este un pic evazată spre exterior;înălţimea este de 8,5 cm, diametrul fundului de 3,5 cm, diametrul maxim ( pe la jumătatea ei) de 6,5 cm, iar diametrul buzei de 4,5 cm. De asemenea, mai există câteva grădini unde se găsesc fragmente ceramice, îndeosebi medievale, dar nu toţi oamenii sunt receptivi la fenomenul arheologic.

După 1990, mi-am intensificat foarte mult cercetările arheologice de suprafaţă, depăşind zona Dudeştiului. Singur uneori, alteori cu bunul meu prieten Feri Mirciov (foarte pasionat şi el de arheologie ), cu „Maxi” („câine de arheolog”) sau câte un copil, am cutreierat în lung şi în lat toată zona, de la Teremia Mare la Beba Veche, de dincolo de Valcani şi până la Sînnicolau Mare şi Cenad. Astfel am identificat aproximativ 100 de obiective arheologice, din diferite perioade. Am intrat în legătură cu profesionişti din domeniu şi vreau să mulţumesc pe această cale mai multor oameni, pentru înţelegere şi sprijinul acordat: prof. univ.dr.Bejan Adrian, prof. univ. dr. Draşovean Florin, muzeograf Ciobotaru Dan, prof. univ. dr. Grec Marius, dr. Muntean Marius , ing. Dogariu Octavian, muzeograf Tănase Dana, muzeograf Cedică Valentin, şoferului Ioji de la Muzeul Banatului şi celorlalţi muzeografi pe care i-am cunoscut. Mulţi au rămas surprinşi de varietatea şi bogăţia arheologică a zonei şi a fost stârnit interesul unora de-a face cercetări mai ample. Astfel s-a ajuns la deschiderea a două şantiere arheologice la Dudeştii Vechi:

1) primul, în punctul denumit „ Movila lui Deciov” („Dečvata Mugjla”) care este un mare tell neolitic, cultura Starčevo–Criş (mileniul VI–î.e.n.) condus, atunci de, muzeograf Dan Ciobotaru, actualmente director al Muzeului Banatului. Situl, acelaşi care a fost săpat de Kislegy Gyula cu 100 de ani înainte, este unul dintre cele mai importante din tot Banatul românesc pentru perioada neoliticului timpuriu. Muzeograful Dan Leopold Ciubotariu a reuşit să realizeze o colaborare cu un colectiv ştiinţific de la Universitaea din Calgary, Canada, formată din arheolog Iosif Moravetz, ing. J. M. Maillol şi tehnicianul Dominique Cossu. Pentru cercetarea sitului arheologic s-au folosit metode moderne, de ultimă oră : analiza magnetometrică şi cea de rezistivitate a solului .Harta finală obţinută prezintă numeroase anomalii vizibile, care reprezintă structurile arheologice din pământ. Cea mai interesantă structură de pe hartă este o anomalie aproximativ ovală, care pe axa lungă măsoară 80 metri, iar pe axa scurtă 62 m. Această anomalie înconjoară majoritatea anomaliilor de mici dimensiuni şi este interpretată ca o împrejmuire cu şanţ;

2) Al II-lea şantier arheologic din zona Dudeştii Vechi s-a desfăşurat la un sit la fel de interesant , situat la cca. 1 km sud de comună şi numit „Dragumirskătă mugjla” („Movila lui Dragomir”). Acest sit este un mamelon situat pe marginea unui platou de câteva ha întindere, cu pământ foarte bun; este situat pe marginea unei văi, azi secate, care face multe meandre şi înconjoară aproape complet platoul. Tot platoul este plin de vestigii arheologice, dar marginea lui, unde este situată „Movila lui Dragomir“ este incredibil de variată în domeniul arheologic, sunt prezente foarte multe perioade istorice, începând cu perioada de tranziţie dintre neolitic şi epoca bronzului, continuă cu epoca bronzului, fragmente ceramice La Tene (celtice, grafitate, cu decoruri interesante ), fragmente ceramice cenuşii, la roată, şi chiar şi câteva de factură gepidă, urmează fragmente ceramice de sec. VIII-X, apoi din perioada sec. XI-XII. Cercetările arheologice de aici au fost coordonate de prof. univ.dr. Adrian Bejan şi de muzeografa Dana Tănase. Faptul cel mai interesant a fost că în urma campaniilor de săpături, s-a descoperit prezenţa în acest loc a trei necropole de inhumaţie, din trei perioade istoric diferite:

  1. morminte sarmatice de sec.IV.;
  2. morminte de sec. IX- X;
  3. morminte de sec. XI- XII.

Atunci au lucrat la şantierele arheologice şi mulţi studenţi (din comună dar şi din alte locuri ) precum şi elevi de-aici :Luka Valcov, Sorin Ştefan, Mişii, Anabella, Meşi, Emy Nacov, Alina Sabliov, Iani Mişcu, Mugurel Ghiuruţan, Ghjuka Maleşcov, Raşi Romanov, Şebi şi Gyura Topciov, Cristi Topciov, Saşa Malimarkov, Sorin Ionescu, Adi Topciov, Gyusi Bratan, Iakci Ronkov, Giovanni, Bogdan, Gyuri Kalapiş, Piri Ciocani şi alţii,a căror nume îmi scapă pentru moment. Au fost vremuri foarte frumoase. Aveam „baza” la „Fundaţie”, mai cu munca, mai cu discuţii, mai cu una-alta, ne distram de minune. Alături de ei eram noi „bătrânii”:Feri Mirciov, Puiu Drăgoi şi eu.

Menţionam un pic mai sus că în decursul anilor de periegheză am identificat aproximativ 100 de puncte arheologice .Ele ar putea fi grupate astfel:

1) Cca. 20 de obiective neolitice ( majoritatea din cultura Starčevo-Criş) unele având şi câte un tell, altele fiind fără;

2) Cca. 30 de puncte din care s-a recuperat material arheologic din epoca metalelor (majoritatea din epoca bronzului, sunt puţine din epoca fierului ). Subliniez că aşezările din epoca bronzului sunt, în majoritatea lor, întinse mai ales pe perioada bronzului timpuriu;

3) Peste 30 de puncte arheologice din epoca romană şi postromană;

4) Peste 10 puncte arheologice de sec. VII-X;

5) Cca. 15 obiective arheologice medievale, predominând cele medievale timpurii, datate cu fragmente de aşa zisele „cazane pecenege” din sec. XI- XII.

Analizând situarea siturilor arheologice, din punct de vedere cronologic, se pot trage următoarele concluzii:

1) Aşezările neolitice sunt situate în zone joase, cu pământ negru, clisos;

2) Aşezările din epoca bronzului ocupă malurile unei văi de ape (astăzi secate), fiind lungi şi înguste;

3) Aşezările din epoca romană şi post-romană ocupă terenurile înalte cu pământ nisipos;

4) Fiecare epocă istorică începe foarte puternic,apoi se cam „stinge”. Exemple: neoliticul timpuriu este foarte bine reprezentat; la fel bronzul timpuriu; de asemenea se găsesc multe aşezări medievale timpurii;

5) Punctele arheologice de sec. VIII – X sunt situate în locuri joase, pe malul unor bălţi sau în luncile joase ale văilor;

6) Aşezările medievale ocupă malurile mai înalte ale văilor interferându-se, de multe ori, cu aşezările de epoca bronzului;

7) Cu mici excepţii punctele arheologice sunt situate chiar lângă, sau foarte aproape de actualele drumuri (de piatră sau pământ). Să fie cu totul întâmplător acest fapt? Nu-mi prea vine să cred. Mai degrabă drumurile par să fi existat din vechime. Din păcate, în ultimul timp,noii proprietari de pământuri, vestiţii „investitori strategici” distrug trecutul. Pe de-o parte folosesc scormonitoare adânci ( 70- 80 cm) prin care distrug aşezările preistorice, pe de altă parte sapă canale pe unde le convine, trecând uneori şi prin situri arheologice, în al treilea rând, anulează drumuri care au existat de sute, poate de mii de ani, formând altele în alte locuri .Dar, cine are curajul să se ia de ei?

Din cele aproximativ 100 obiective arheologice pe care le-am identificat în această zonă, ar fi câteva după părerea mea, care au o importanţă deosebită (în afară celor două prezentate deja mai sus ):

1) O aşezare medievală foarte întinsă (câteva ha ! ) situată lângă drumul de pământ dintre Dudeştii Vechi şi Colonia Bulgară, la cca. 1 km. sud de acesta din urmă; este străbătută de un fir de apă( astăzi secat ) numit Ronkvătă Rangă („râul lui Ronkov”) şi are într-un punct mai înalt o baliză metalică. În apropierea balizei, chiar pe malul văii, există un mamelon de cca. 35 m. în diametru şi mai înalt cu vreo 0,5 m. decât terenul din jur . Acest loc aproape că nu se poate cultiva, deoarece este plin de bucăţi de cărămizi medievale şi urme albicioase de mortar. Din informaţiile culese de mine am aflat că pe vremuri sătenii scoteau cărămizi de acolo, cică erau ziduri de 2 m. lăţime ( ?! ) . Am reuşit să găsesc printre ruinele satului Colonia Bulgară două cărămizi întregi, care par a proveni din vechea aşezare. Ele au lungimea de 34 cm, lăţimea de 17 cm şi grosimea de 4,5 cm. Ceramica este de sec. XI – XII , din categoria numită „cazane pecenege”.Din această zonă am descoperit câteva mici obiecte din fier,foarte degradate. În apropiere este un loc de unde se scotea pe vremea CAP-lui pământ şi cică s-ar fi descoperit câteva morminte şi vase ceramice. ( ? )

2) Dincolo de ferma Cociohat, exista o fermă numită Cociohatul Mic. Dincolo de acesta, aproape de frontiera cu Serbia era un pichet de grăniceri (aşa numitul pichet Dudeşti ) .Era foarte bine aranjat, cu apă, curent, dormitoare, cantină etc. În apropierea lui este un platou întins, de câteva ha, ca o insulă înconjurată din toate părţile de locuri mai joase cu cel puţin 1,5 m. Acest platou cuprinde o aşezare foarte bogată, care s-a întins pe toată epoca bronzului, continuând cu prima epocă a fierului, în plus, pe o parte cuprinde o aşezare medievală (cazane pecenege de sec. XI–XII). Acum vreo 2 ani, toată aşezarea a fost scormonită de utilajele italianului, la mare adâncime, şi astfel a apărut foarte mult material arheologic la suprafaţă. Venisem cu ideea de a se folosi fostul pichet pentru crearea unui centru cultural–sportiv diversificat (tabără de creaţie pentru artişti plastici, bază pentru şantier arheologic, tabără de recreaţie pentru elevi etc.) dar din varii motive ideea nu a fost susţinută nici pe plan local , nici pe plan judeţean. Şi aşa, pichetul este distrus pe zi ce trece, în ultimii ani fiind, se pare, folosit pe post de saivan de oi ( ? ). Iar pe la marginea aşezării, s-au săpat nişte canale de irigaţii, afectând şi o parte a aşezării preistorice.

3) În apropierea şoselei Dudeştii Vechi–Beba Veche, în dreapta drumului, vizavi de ferma Kanizsa, există un „ring”, loc înconjurat de val şi şanţ de apărare; conturul se vede încă destul de bine, pe cea mai mare parte. are o formă ovală, cu dimensiuni de cca. 250/150 m. Pe o mare parte valul (care a avut foarte probabil palisadă din lemn ) este din pământ foarte ars, distrus de lucrările agricole. În apropiere sunt aşezări din epoca bronzului , şi în interiorul ringului se mai găsesc fragmente ceramice din aceeaşi perioadă, deci, foarte probabil acolo a existat un loc de refugiu fortificat.

4) Spre Teremia Mare, între drumul Teremiei Mici şi drumul Nerăului ,în apropierea de Božinovotu, există o aşezare foarte întinsă (câteva ha) şi bogată care ocupă o „culme” lungă şi îngustă între două zone joase. Aşezarea cuprinde fragmente ceramice, fragmente de râşniţă, diferite unelte din piatră şi chiar câteva obiecte din bronz (ac de păr, 2 sule) din întreaga epoca a bronzului, iar spre capătul dinspre drumul Comloşului se găsesc fragmente ceramice din sec. VIII – X. Din păcate, italianul a scormonit-o bine acum câţiva ani.

5) Spre Valcani, pe malul drept al Arancăi, lângă Hanvă Kanal (canalul lui Han), este situată o aşezare medievală timpurie (cazane pecenege–sec. XI-XII ), pe partea opusă (pe malul stâng al râului), este un loc puţin mai înalt, de vreo 15–20 m în diametru, plin de fragmente de cărămizi medievale timpurii şi urme de moloz. Se pare că aici era biserica satului medieval situat pe celălalt mal al râului Aranca.

6) La vest de Dudeştii Vechi, la cca. 7–8 km, dincolo de canalul Cociohat, la sud de ferma Cociohat la cca. 500–600 m, pe malul unei văi seci, se găseşte o movilă de pământ impunătoare. Diametrul este 70–80 m, înălţimea de cca. 3 m. Spre sud–vest se continuă cu două, „coame” mai mici, probabil naturale. Zona este bogată în urme arheologice, existând o succesiune de culturi: neoliticul timpuriu (cultura Starčevo–Criş ), perioada de tranziţie între neolitic şi epoca bronzului, epoca bronzului, sec. III–IV, medievală timpurie (cazane pecenege).

7) În spatele cimitirului situat pe movila din stânga drumului spre Cenad la cca. 200 m, există o groapă mare, de unde se scotea pământ pentru a se face cărămizi pe vremea CAP–lui. Cică s-ar fi descoperit câteva morminte.( ?? )

Deşi sunt în afara hotarului comunei Dudeştii Vechi, mai menţionez câteva puncte arheologice foarte interesante, pentru a intra în atenţia specialiştilor :

1) La ieşirea din satul Cherestur, în dreapta şoselei Sânnicolau Mare–Beba Veche, este situată o movilă de pământ foarte mare (peste 100m diametru, cca. 3m înălţime, plasată pe malul unui fir de apă ; pe ea se găsesc foarte multe urme arheologice din neoliticul târziu (cultura Tiszapolgar): fragmente ceramice , unelte din piatră, scoici şi oase . Din câte am aflat, prin anii ´70 s-ar fi efectuat ceva săpături arheologice ( ?? ).

2) Dinspre Dudeştii Vechi spre Sînnicolau Mare, în stânga şoselei, în dreptul fermei agricole (dincolo de Bukova, în hotarul Sînnicolau Mare) se află un tell neolitic, cultura Vinča, foarte bogat în materiale arheologic (câteodată apar contururi de locuinţă, unelte din piatră, oase, scoici,fragmente ceramice. Dimensiunile tell- ului : diametrul de peste 100 m, înălţimea de cca. 1,5 m; în jurul movilei sunt zone joase, cu pământ galben, clisos şi sărături . La vreo 200 m de aşezarea neolitică, spre şosea este situată o mare aşezare de epoca bronzului, tăiată de un canal mare. Acesta trece prin punctul de înălţime maximă al aşezării (movilă naturală ? ).

3) În stânga şoselei Sînnicolau Mare–Nerău, lângă drumul de pământ spre Tomnatic, în apropierea fermei pomicole, se află un complex format din 4 movile de pământ, formând un romb. Dimensiunile movilelor (numerotate a,b,c,d) sunt următoarele:

  1. Este situată spre sud, are înălţimea de cca. 4-5m şi diametrul de cca. 30 de metri.
  2. Situată spre vest; înălţimea de 1 – 1,5 m ; diametrul de cca. 30 m.
  3. Situată spre nord; înălţimea de 2–2,5 m ; diametrul peste 30 m .
  4. Situată spre est; este cea mai aplatizată, înălţimea de 0,5–1m. diametrul de 25–30 m. În apropierea acestui complex de movile se află o aşezare de epoca bronzului.

Deoarece în hotarul comunei Dudeştii Vechi sunt foarte multe movile şi multe nici nu sunt pomenite, altele sunt plasate foarte confuz, le voi menţiona conform studiilor mele, în funcţie de aşezarea geografică a lor .

A.) Direcţia est, în stânga şoselei Dudeştii Vechi–Sânnicolau Mare. Subliniez că în partea dreaptă, spre Aranca, nu se găseşte nici o movilă de pământ.

1.) Mare movilă de pământ (în zona numită „Nă peseka”), situată la cca.2,5km est de sat, la cca. 500-600m nord de şosea, este situată la marginea unui loc mai înalt, nisipos are diametrul de peste 50 m şi înălţimea de cca. 2,5m, este complet acoperită de nisip, având o culoare galbenă.

2.) Mică moviliţă de pământ ( tell neolitic–cultura Starčevo–Criş ), situată chiar pe un drum de pământ care merge paralel cu şoseaua , la vreo 150m sud de pct. 1.); are diametrul de cca. 20m şi înălţimea de 0, 5m.

3.) Movilă de pământ cu diametrul de cca. 25–30m şi înălţimea de 1,5 m. Este situată la cca. 3km de Dudeştii Vechi, în direcţia E–NE; înainte de podul peste canal se face un drum de pământ, perpendicular pe şosea în stânga şi care duce în fosta orezărie a CAP–lui. Movila este situată imediat în dreapta acestui drum de pământ, la vreo 300 m de şosea.

4.) Mică moviliţă de pământ (tell neolitic cultura Starčevo–Criş), cu diametrul de cca. 15m şi înălţimea de cca. 0,5m. Este situată în fosta orezărie a CAP–lui, imediat lângă drumul de pământ menţionat la pct.2.).Este la NE de Dudeştii Vechi, la vreo 3,5 km.

Punctele 1–4 sunt situate în stânga şoselei Dudeştii Vechi–Sânnicolau Mare până la pod. Trecând podul, în stânga este o zonă de teren numită „Bikarnâţătă”, care este încă în hotarul comunei Dudeştii Vechi, apoi urmează ferma Bukova, care aparţine acum de Sânnicolau Mare. În aceste două zone, care sunt loc de păşunat pentru oile fermei, se găsesc mai multe movile :

1.) Movilă de pământ, cu diametrul de cca. 30 m şi înălţimea sub 1m . Este situată la cca. 4 km NE de Dudeştii Vechi, la vreo 500–600m nord de şosea .

2.) şi 3.) Moviliţe de pământ, cu diametrul de vreo 20m şi înălţimea de 0,5 metri. Situată în apropiere una de cealaltă, pe malul unei mici văi; spre ferma Bukova merge un drum asfaltat, în stânga perpendicular pe şoseaua Dudeştii Vechi–Sînnicolau Mare. Dincolo de fermă drumul este din pământ; nu mult după fermă, la vreo 200 m, în stânga drumului de pământ, în izlaz, se găsesc cele două moviliţe.

După ferma Bukova, spre Sînnicolau Mare, în stânga, este un drum de pământ numit „Drumul hoţilor” care merge la Cenad. În zonă sunt mai multe movile de pământ :

1) În stânga acestui drum se află o movilă de pământ mare, numită de altfel Hunca Mare. Are diametrul de 40–50m şi o înălţime de peste 4 m.

2) Mică moviliţă de pământ (tell neolitic cultura Starčevo–Criş), situată la cca. 150–200 de m nord de Hunca Mare, spre Cenad, în izlazul fermei Bukova. Are următoarele dimensiuni: înălţime cca. 0,5 m şi diametrul de 15–20m.

3) Mică moviliţă de pământ (cu foarte puţine urme arheologice, vagi), diametrul de cca. 15m, înălţimea de 0,5m, situată imediat în dreapta drumului de pământ, la cca. 200m E de Hunca Mare.

4) Movilă de pământ (foarte probabil tell neolitic–cultura Starčevo-Criş) cu diametrul de vreo 30 m şi înălţimea 1-1,5m situată la vreo 600–700m nord de Hunka Mare spre Cenad, în izlazul fermei Bukova situată imediat în stânga drumului de pământ pomenit puţin mai sus („Drumul Hoţilor”) care este perpendicular pe şosea, coteşte în stânga la 90 şi după ce trece de movila de la pct. 4 coteşte iarăşi spre dreapta, la 90 şi merge spre Cenad, după ce trece peste cursul de apă numit Gornija Aranca (dar podul a fost distrus).

Acolo, înainte de fostul pod, în stânga drumului de pământ în interiorul cotului pe care îl face Gornija Aranca, este o zonă plină de văi mari şi adânci, cu multe meandre; acolo sunt multe porţiuni de teren mai înalte, probabil movile naturale. În această zonă se găsesc multe urme arheologice din diverse epoci neolitic, medieval–timpuriu şi medieval târziu.

B.) Direcţia sud

1) La cca. 800 m sud de comună, în stânga drumului de pământ Dudeştii Vechi–Teremia Mică se află „Drăgumirscătă mugjlă” (Movila lui Dragomir ), menţionată deja cu câteva pagini înainte .

2) Movilă de pământ, cu diametrul de cca. 30m si înălţimea de cca. 3m situată la cca. 1km sud–sud–vest de localitate, în dreapta drumului de pământ Dudeştii Vechi–Teremia Mică, numită „ Mânvătă mugjlă” ( Movila lui Mân ). Este situată pe malul unei văi seci.

3) Moviliţă de pământ (tell neolitic–cultura Vinča), diametrul de cca. 15m, înălţimea de cca. 0,5m, situată la cca. 2km sud de localitate, în stânga drumului de pământ Dudeştii Vechi–Teremia Mică pe malul unei foste bălţi mari numită „ Sulinotu barce” (Balta sărată).

4 ) Moviliţăde pământ, cu diametrul de 7–8 m şi înălţimea de cca. 1,5m situată la cca. 7 km sud de localitate, unde se intersectează drumurile de pământ Dudeştii Vechi–Teremia Mică şi Valcani–Nerău. Foarte probabil să fie movilă de hotar.

5) Moviliţă de pământ, cu diametrul de 7–8m şi înălţimea de cca. 1m situată la cca. 8km sud est de localitate, unde se intersectează drumurile de pământ Dudeştii Vechi–Nerău şi Valcani–Nerău. Foarte probabil să fie movilă de hotar.

C.) Direcţia sud – vest

1) Movilă de pământ de formă ovală, de cca. 25x15m, înălţimea de 1m, situată la cca. 300mde localitate.

2) Două moviliţe de pământ, la cca. 1,5 km de localitate, una la stânga, cealaltă în dreapta drumului de pământ numit „Mănenijă pać Valcansćija”; au diametre de cca. 10 m şi înălţimea de cca. 0,5 m.

3) Mică moviliţă de pământ , cu diametrul de cca. 15 m şi înălţimea de 0,5m situată în dreapta drumului de pământ care merge dincolo de dolmă paralel cu ea, spre Valcani.

D.) Direcţia vest

1) Movilă de pământ cu diametrul de cca. 25m şi înălţimea de 2,5m numită „Tăpănciovătă mugjlă” situată în dreapta drumului spre Cociohat, la cca. 1,5km de localitate.

2) Movilă de pământ cu diametrul de cca. 20m şi înălţimea de 1m situată în pământul lui Bâmbul, în dreapta drumului spre Cociohat la cca. 200m de pct. 1.

3) Moviliţă de pământ (tell neolitic–cultura Starčevo–Criş) cu diametrul de cca. 15m şi înălţimea de cca. 0,5m , situată în pământul lui Tonciul în stânga drumului de pământ numit „Sebastijanskată linijă”, la cca. 2,5km de localitate.

4) Movilă de pământ numită „Bijanvată mugjlă” cu diametrul de cca. 50m şi înălţimea de cca. 2,5m , situată în stânga drumului spre Cociohat pe malul unei văi numite „Pecitătă Rangă”, la cca. 4km de localitate.

5) Moviliţă de pământ, cu diametrul de cca. 15m şi înălţimea de cca. 1m situată la cca. 400m de punctul 4, în stânga drumului spre Cociohat.

6) Movilă de pământ, cu diametrul de cca. 30m şi înălţimea de cca. 1,5m situată la cca. 1km sud–vest de „Bijanvătă mugjla” spre Valcani.

7) Două movile de pământ,foarte apropiate una de cealaltă, în stânga drumului spre Cociohat. Sunt identice ca forma şi dimensiuni, situate la cca. 5km de localitate, au diametrele de circa 20m şi înălţimea de 1,5m.

8) Movilă de pământ, numită „Funderovătă mugjlă”, cu diametrul de 25-30m şi înălţimea de 1,5m; dincolo de punctul 7, în stânga este un drum de pământ numit „Marghinătă linjă”; pe aici trecea drumul medieval spre Cociohat, movila este situată în dreapta acestui drum la cca. 6km de localitate.

9) Movilă de pământ, situată chiar pe malul canalului Cociohat, în hotar cu terenul Valcaniului, are diametrul de cca. 25m şi înălţimea de 2 m ; „Marghinată linjă” coteşte la vreo 150 m de „Funderovată mugjlă” spre dreapta şi trecea peste canalul Cociohat pe un pod care era în ruine prin anii ´70 dar acum nu mai există nimic; drumul se continuă dincolo de canal şi trecea prin satul medieval Kocha. Actualul drum al Cociohatului se numea „Păte Ruslamuscijă” deoarece mergea la Oroslamoş.

10) „Movila Mare” din Cociohat, situată la cca. 500m vest de punctul 9; am menţionat-o cu câteva pagini mai înainte, aşa că nu mai insist; în apropiere există o groapă foarte mare.

11) Două moviliţe de pământ identice, cu diametrul de cca. 15m şi înălţimea de 0,5–1m, situată după ferma Cocihat în stânga drumului de pământ care merge spre ferma Cocihatul Mic.

12) Movilă de pământ cu diametrul de cca. 20m şi înălţimea de 1m, situată în spatele fermei Cociohatul Mic, în dreapta drumului de pământ care duce spre Valcani.

E.) Direcţia nord

1) Mică moviliţă de pământ, numită „Saibătă”, diametrul de cca. 15m înălţimea de cca.0,5m, situată în stânga şoselei spre Beba Veche, la cca. 500m de „Ţigănskătă rangă” (Gornija Aranca ) .

2) Movilă cu baliză pe ea din apropierea Coloniei Bulgare, pe care am menţionat–o cu câteva pagini mai înainte.

3) „Dečvătă mugjla” (Movila lui Deciov) menţionată deja aşa că nu mai insist.

4) Mică moviliţă de pământ, cu baliză pe ea, situată în locul numit „Dropcivotu”, diametrul de cca. 20m, înălţimea de cca. 0,5 m , situată în dreapta şoselei spre Beba Veche, la marginea „ringului” din epoca bronzului pomenit cu câteva pagini mai înainte.

F.) Direcţia nord–est, spre Cenad

1) Movilă de pământ, cu diametrul de cca. 100m şi înălţimea de cca. 4m; pe ea este situat cimitirul numit „Nă mugjlătă”. Ea e situată la marginea localităţii, în stânga drumului spre Cenad.

2) Moviliţă de pământ, cu diametrul de cca. 15m şi înălţimea de cca. 0,5m, situată la cca. 200 m de punctul 1 în stânga drumului spre Cenad.

3) Movilă de pământ, cu diametrul de cca. 40m şi înălţimea de cca. 2m situată în stânga drumului spre Cenad, la 700 – 800 m de punctul 1

4) Chiar pe drumul Cenadului, la cca. 1,5km de pct. 1, unde se termină terenul înalt şi urmează locuri joase până aproape de Cenad, diferenţa fiind de cca. 1,5m, este un loc mai înalt, plin de vestigii arheologice din diferite epoci istorice.(probabil că zona este ceva natural).

Din documentele ungare reiese că, pe vremea regelui ungar Ştefan cel Sfânt (997–1038), în această zonă au fost colonizate 60 de familii de pecenegi (numiţi în latineşte bisseni sau besseni), împreună cu familiile şi slugile lor. Aceşti pecenegi erau o populaţie de neam turcic, nomazi, primitivi, războinici şi erau de religie păgână. Ei au fost colonizaţi în mai multe locuri din regatul ungar, sedentarizaţi şi creştinaţi încetul cu încetul şi numai cu mari eforturi. În schimbul serviciului militar pe care erau obligaţi să-l presteze regelui ungar au primit anumite privilegii .De la numele pecenegilor se trage de altfel şi numele istoric al acestei localităţi. Prima atestare documentară datează din anul 1213 sub forma „Terra Castri Bosseneu” . În anul 1230 localitatea este pomenită sub numele de Besseneu iar în anul 1232 sub numele de „Meta Bisenorum” .De–a lungul timpului, este menţionată în documente din 1333 (Byssenis), 1334 (de Byssenis), 1369 (Bessenew), 1390-1415 (Naghi Bassenew), 1480 (Bessenyew), 1494 (Nagybesenye), 1519 (Nagh Besenyew), 1560 (Nagh–Besnyew), 1648 (Bessenyo), 1650 (Besenyeo), 1700 (Besnyo), 1851 (Ö–Besenyo), etc. Localitatea pecenegilor era plasată foarte bine , la întâlnirea drumului Timişoara–Seghedin (şi la ora actuală drumului spre Beba Veche i se spune „ Pate Sigdinscija”) cu drumul Senta–Cenad. Datorită acestui fapt, deşi a rămas sat, avea statul de târg, conform unui document din 1232, de pe vremea regelui ungar Andrei II (1205–1235). În acel document se arată că locuitorii aşezării nu depindeau de Cenad, ci aveau autonomie locală, depinzând direct de curtea regală.

În localitate stătea un preot care deservea şi câteva cătune din jur şi era destul de bogat, deţinea pământ, avea 2 slugi, un cal de călărit, căruţă şi 6 boi, 30 de oi etc. Credincioşii erau oameni liberi, numiţi nemeşi. Localitatea avea drept de târg, care se ţinea în fiecare marţi. Într-un document din 1331 se pomeneşte despre o judecată, ţinută în ziua de Sf. Luca, între Pavel Makofalvi şi Nicolas Vejhei. Nemeşii din sat erau scutiţi de plata diferitelor impozite şi degeaba a încercat administraţia din Cenad să obţină şi de la ei plata unor taxe şi impozite. În faţa presiunilor locuitorii satului s-au adresat regelui ungar Ludovic I cel Mare (1342–1382), care printr-un document din 4 august 1369 porunceşte administraţiei din Cenad să–i lase în pace pe locuitorii satului. Tot în acelaşi an 1369, pe data de 7 august 1369, regele emite un document prin care locuitorii satului sunt scoşi de sub jurisdicţia Cenadului, urmând ca ei să depindă direct de curtea regală ( aceasta era o reconfirmare a vechilor privilegii, pe care le pierduseră între timp ). Această stare privilegiată este reconfirmată printr-un document din 21 iulie 1390 de către regele ungar Sigismund de Luxemburg (1387–1437).

Acesta pe 29 aprilie 1435 emite o nouă diplomă regală prin care se hotărăşte că toate procesele locuitorilor din aceasta zonă să fie judecate de juraţii curţii regale. Astfel pe 29 mai 1480 Matjas Foris face o plângere către consiliul de judecată regal în care se arată că doi inşi, Martin Vej şi Toma Diaconul au intrat în curtea reclamantului distrugând totul şi bătându-i sluga, pe Imre Botha. Istoria se repetă un pic mai târziu, în 1484, când mai mulţi nemeşi din sat sunt acuzaţi că au intrat în casa lui Ioan Peterfi unde l-au bătut crunt pe Imre Martin, deposedându-l de anumite bunuri (arcul, şapca şi cingătoarea). Aceste două cazuri s-au întâmplat în timpul unor sărbători (întâmplător?). Mulţi nemeşi din sat au slujit în oastea lui Matiaş I Corvin (1458–1490), regele Ungariei. Mai târziu, din cauza pericolului turcesc nemeşii din sat s-au refugiat în locuri mai ferite, iar restul locuitorilor cu ajutorul autorităţilor au construit o mică cetate şi un turn din piatră de tip „Kulă”. Cetatea din localitate făcea parte din a patra linie, ultima (cea mureşeană ) de apărare a ţării în faţa pericolului turcesc. Cu toate încercările disperate ale locuitorilor, cetatea este cucerită de turcii lui Mehmed Sokoli pe 25 septembrie 1551; în noiembrie acelaşi an, creştinii îi alungă pe turci din localitate, dar în 1552 turcii revin şi o ocupă stăpânind–o până la începutul sec. XVIII.

După ocupaţia turcească, localitatea a decăzut foarte mult, rămânând foarte puţini oameni. Pe o hartă din 1715, localitatea este menţionată sub numele de „BESSENYO” ca aşezare cu biserică şi kulă, dar pe harta lui Fl. Mercy din 1723 locul este trecut ca şi aşezare pustie. În Evul Mediu, în actualul hotar al comunei Dudeştii Vechi au existat câteva sate, cu existenţa scurtă:

1)Astfel, în actualul cartier al localităţii numit „Brujdenete” se afla o mică localitate numită „Kiss Bessenyo” care aparţinea de familia nobiliară Csaky.

2)În actualul cartier „Zabranvarus” (spre gară) era situată localitatea „Domevar” (Demevar).

3)Către Teremia Mică se afla satul „Solimoş” ( Sulumus ) .

4)Către Valcani, pe malul stâng al Arancăi se afla satul „Sap” (Saap).

5)Tot către Valcani, pe malul drept al Arancăi, înainte de podul spre Miu, era satul „ Kengjeloş Dzindzija” (Kengelus).

6)În spatele movilei cu cimitir, în stânga drumului spre Cenad, se afla satul „Szuza” (Zuz ).

7)Către Sînnicolau Mare, în locul numit „Nivlin” şi mai departe se aflau mai multe aşezări: „Beu”, „Fele”, „Laba”.

8) Spre Cociohat, în pământurile lui „ Hilepa” şi „ Bâmbul”, era situat satul „ Bator”.

9)Pe drumul mic al Valcaniului, spre hotar, era satul „Kiralyfaya” (Keralyfaya).

10)La câteva sute de metri de actuala fermă Cociohat, spre sud, se afla satul„ Kocha”.

Alte sate medievale, aflate pe teritoriul Dudeştiului şi neidentificate pe teren au fost: „Dwbeghaz”, „Kukeghaz”, „Kwtheghaza”, „Meeg”, „Turuszd”, „Weresdub”, „Zurakerew”.

Călătorul arab Evlia Celebi, pe la 1666, trecând pe aceste locuri scrie următoarele:

„Descrierea cetăţii Beşenova”

„…..A fost clădită de Mihail Apafi, craiul Ardealului. A cucerit–o Kodja–ehmed paşa, vizirul sultanului Suleiman. Acuma este un voievod în sangeacul Cenad. Cetatea este o palancă mică, pătrată pe malul unui lac mlăştinos, format din revărsările Mureşului, iar de jur împrejur abia are o mie de paşi. Are dizdar şi optzeci de oşteni de pază şi un naib al cadiului din Cenad. Alţi judecători nu sunt. Are o geamie, transformată din biserică, două mecete, o medrese, un tekke, două şcoli, o mică baie şi un han şi opt dughene şi două hanuri acoperite cu scânduri. Pepenii verzi şi galbeni ce se cultivă în grădinile de aici , sunt aşa de mulţi şi de gustoşi cum nu se poate spune . O căruţă de pepeni de aceştia, verzi şi galbeni, se vinde cu un beşllik ….. Dar e o palancă înfloritoare …. ”

Aşezarea medievală se întindea de–a lungul drumului Senta–Cenad, între cele două cartiere de ţigani (care erau la cele două margini ale aşezării), pe la „Madăr”, „ Koşut”, „Dropcul”. Centrul cu kula din piatră, era pe drumul Cociohatului, unde era „Nişvă Krăst” (în zona lui Piri Catarov, Badea, etc. ). Până la începutul sec. XX existau, la marginea aşezării, două poduri impunătoare, unul numit „Gornija Most” cu 7 deschideri, peste „Ţiganskată Rangă” şi al doilea „Gulemija Most” cu 9 deschideri peste „Lačvătă rangă” (pe drumul Seghedinului, înainte de fostul I.A.S). În primăvara anului 1738, cei aproximativ 2000 de bulgari stabiliţi aici au găsit o aşezare părăsită, cu o kulă din blocuri de piatră dărăpănată. Ei au refolosit materialul la construirea actualei biserici (între 1801–1804) punând blocurile de piatră la fundaţia bisericii . Un bloc de acesta cu stema localităţii l-au pus în faţa bisericii, unde stă de 200 de ani, degradându-se. Locul lui nu este acolo, asta–i clar, ar trebui adăpostit. Câteva materiale de piatră din fosta kulă am reuşit să le identific şi să le salvez: un bloc de la poarta turnului;o grindă de piatră, o bucată dintr-o treaptă, o bucată din piatră care este înglobată într-un podeţ.

În concluzie se poate afirma cu toată convingerea că zona are un ridicat potenţial arheologic, ar trebui făcute cercetări sistematice, mai aprofundate şi s-ar putea amenaja un muzeu atrăgător. Poate mai încolo, peste 2–3 generaţii, deocamdată suntem la faza cu „pâine şi circ”.

P.S. În încheiere, ar mai fi o problemă „delicată”: în viitorul apropiat (în 2013 se vor împlini 800 sute de ani de la prima atestare documentară, şi se pare că se va „defila” tot cu reprezentativul, frumosul şi semnificativul nume de „Dudeştii Vechi“. Sau poate nu ?

Prof. Constantin Kalcsov

Colaboratori elevi:

Topciov Cristian;

Bratan Gheorghe;

Leban Anca;

Ianţoc Ioan;

Babuşcov Dragan.


© 2016 Primăria Dudeștii Vechi. DPL