NOUTĂȚI

APLICAȚIA MOBIL

apple app store

android app store

cat despre comuna

Primăria Dudeștii Vechi

 Din vechi timpuri, oamenii au simţit nevoia de a se grupa în comunităţi. Tot de atunci, a apărut şi căpetenia, conducătorul obştii, care reprezenta acea comunitate în raport cu celelalte. În zilele noastre, căpetenia este primarul. Acesta reprezintă localitatea în relaţia cu localităţile asemănătoare şi cu

autorităţile de rang superior.

Primăria este instituţia statului care coordonează şi mijloceşte relaţiile dintre cetăţeni şi instituţiile statului. Prima atestare a localităţii noastre a fost dată în anul 1238.

Alături de biserică, şcoală şi magazia de cereale, primăria este edificată imediat după anul 1738, când localitatea reînvie. Tot atunci s-a stabilit ca primar să fie Dobre Fermendjin, căpetenia care i-a condus pe bulgari pe timpul pribegiei.

Dobre Fermendjin a fost primar doar doi ani, în perioada 1738-1740. Lui i-au urmat mulţi alţii, aleşi prin vot de către locuitorii din Beşenova Veche:

Perioada Primar
1740 - 1741 Ivan Manuşov
1741 - 1753 Gjura Nedeljov
1753 - 1758 Căpitan Penčo Goranov
1758 - 1761 Ivan Rusinov
1761 Petar Budurov
1761 - 1763 Filip Sofranov
1763 - 1764 Gjura Topciov
1764 - 1767 Rafael Dugandžjiov
1767 - 1768 Slav Valkov
1768 - 1769 Bono Ronkov
1769 - 1770 Pavle Salmanov
1770 - 1771 Anton Ciokanov
1771 - 1772 Ivan Budurov
1772 - 1773 Stančo Iončov
1773 - 1774 Ivan Miniov
1774 - 1780 Blazo Maniov
1780 - 1781 Sebastian Lazarov Deciov
1781 - 1783 Gjeno Uzunov
1783 - 1787 Gjura Lebanovici
1787 - 1793 Petar Gasparici
1793 - 1803 Gjura Uzunov
1803 - 1806 Petar Gasparici
1806 - 1808 Gregor Lebanovici
1808 - 1811 Gjura Uzunov
1811 - 1812 Nikola Miniov
1812 Toma Guranov
1894 Petru Telbis
1900 - 1925 Ghergulov Ioan
1925 Ciocani Nicolae
1925 Vichentie Velciov
- Topciov Sebastian
1945-1949: Petru Anghelov, Pavel Babuscov, Petru Dragan, Rafael Sebastianov
1949 Lazar Vasilcin
1949 Toma Budur
1950 Lazar Vasilcin
1952 Rafael Cucov
1952 Alfred Babuscov
1952 Alexandru Martin
1953 Petru Ilka (Ilcau)
1953 -1956 Petru Uzun
1956 Bono Kelciov
1956 Petru Uzun
1957-1958 Sebastian Sofran
1959-1960 Petru Bartulov
1968-1989 Gheorghe Mirciov
1989 Ioan Branc
1989-1991 Petru Pavel Uzun
1991-1996 Gheorghe Nacov
1996-1997 Ioan Uzun
1997-2000 Vichentie Ghergulov
2000-2004 Ioan Mirciov
2004 Gheorghe Nacov
2016 Bono Cucalan

 

În anul 1741 împărăteasa austriacă Maria Tereza accede pe tronul tatălui său, iar imediat după aceea bulgarii încep să îşi caute drepturile, bătând la uşa stăpânirii: „Imediat după asta (înscăunarea împărătesei, n.n.), la 9 noiembrie 1741, o delegaţie în frunte cu Stanislavici şi Kacsamagov, cere să li se acorde privilegiile pe care le-au avut şi în Oltenia, cu anumite adăugiri, sau modificări specifice. Elaborarea acestor privilegii a durat trei ani. Nu ştiau ce să facă cu beşenovenii, care, spre deosebire de vingani, au fost oameni simpli […] şi care n-au avut niciodată privilegii, nici în Oltenia, nici nicăieri. De aceea baronul Engelshofen propune să fie împărţiţi în două categorii: comercianţii (din Vinga) şi agricultorii din (din Beşenova) şi să li se dea privilegii numai celor dintâi. Iar beşenovenii, care n-au avut privilegii nici înainte, să se bucure de aceste privilegii numai dacă se vor muta la Vinga.“ Cu toate acestea, localnicii sunt împiedicaţi să se mute la Vinga. Imediat în anul următor, localitate se măreşte datorită migraţiei, construindu-se 200 de case. Încă 200 de case sunt construite în anul 1773, la venirea unui nou val migrator. Tot în acelaşi an, datorită ratei crescânde a mortalităţii se delimitează cimitirul satului, iar prima înmormântare a fost făcută pe 19 noiembrie. În anul 1779, Beşenova Veche este inclusă în judeţul Torontal şi se conduce după legile statului austriac, într-un stil permisiv, democratic, folosind limba bulgară în relaţiile cu consătenii.

În anul 1787 Beşenova se afla sub conducerea lui Gjura Lebanovici, este ridicată de către Iosif al II- lea la rangul de oraş şi primeşte dreptul de a ţine piaţă săptămânală în fiecare joi şi de două ori pe an, în 15 mai şi 15 noiembrie, târg. Tot în perioada cât a fost primar Lebanovici (1784-1787) s-a construit marele pod peste vechea albie a Arancăi, pe drumul ce ducea spre Szeged, astăzi cartierul romilor (Gornija Most).

Din anul 1781, prin intercalare succesivă, a fost primar Gjura Uzunov, în timpul căruia s-a construit grânarul din centrul comunei, dărâmat abia în anul 1974. Tot în timpul lui s-a început construcţia marii biserici. Din păcate, datele privind evenimentele din secolul XIX sunt foarte puţine, multe detalii putându-se descifra doar din creaţia folclorică. În anul 1840 este construită actuala clădire în care funcţionează Primăria Dudeştii Vechi. În anul 1870 se deschide calea ferată dintre Valcani şi Periam. De abia la sfârşitul secolului începem să avem certitudinea datelor. Pe la anul 1894 apare prima filială de formaţiune politică: Partidul Socialist - şef de filială fiind Petru Telbis (Elnika). După pierderea puterii, socialiştii (ţoţuliştii, în limbajul localnicilor) se retrag în America la muncă.

Tot atunci, datorită breslei unite a meseriaşilor, se deschid sucursalele Băncii Populare din Cenad şi a Băncii Agricole „Delridek“, precum şi o cooperaţie de credit. In anul 1895 se revarsă râul Mureş, iar în jurul localităţii se construiesc diguri de apărare. În anul 1886 se începe regularizarea pârâului Aranca. De altfel, în chiar anul 1895 a fost cerută o suma pentru construirea a trei poduri peste Aranca, dar cu aceşti bani se construieşte grădiniţa si o fântână arteziană în piaţeta satului. Ultimul secol este marcat de mari transformări istorice, economice şi sociale. Din punct de vedere istoric, perioada de după anul 1900 este una tulbure în toată istoria Europei. Comuna Beşenova Veche se află la confluenţa a trei ţări. Oamenii se trezesc ba că sunt cetăţeni ai Ungariei, ba că aparţin de Serbia, ba sunt alipiţi României. In anul 1907 se construiesc doua fântâni publice. In anul 1910 sunt preluate de către stat şcolile, iar în 1912 se începe repararea celei din Beşenova. Din această perioadă avem datele cele mai concludente, putând desluşi atât numele celor care s-au succedat la cârma primăriei, cât şi înfăptuirile acestora. Până în anul 1920, Beşenova Veche se afla în Ungaria. Primar a fost Ghergulov Ioan (Mînu), unul dintre cei mai bogaţi paori din sat:
„În aceste condiţii a domnit peste locuitorii comunei Mînu Birăul, care a fost unul dintre cei mai bogaţi pauri din sat, având o moşioară, la marginea localităţii între drumurile de ţară, ce duceau înspre Valcani şi Teremia. Şi avea birăul o casă, la colţ de stradă, nu departe de primărie, aproape de Aranca. Pe vremea aceea beşenovenii ştiau de doi mari conducători, Mînu (la ei în sat) şi Franz Iosef ca şef de stat. Şi mai ştiau de frica lui Dumnezeu, reprezentat de Kriştofcsak (patronul lor spiritual) şi de Papa Pius de la Roma.”

Ca orice primar care se respectă, Ghergulov avea un rival politic, în persoana lui Ciocani Luca, care-l acuza mereu de fărădelegi. La izbucnirea primului Război Mondial, primarul dă dovadă de o autoritate excesivă şi îşi atrage oprobiul public, mai ales în zilele revoluţiei maghiare conduse de Bela Kuhn:
„Atunci Mînu a fugit de mulţimea răsculată, s-a strecurat prin gaura grajdului, prin care se evacua gunoiul, s-a furişat prin tufişurile de pe malul Arăncii şi s-a dus acasă, unde s-a ascuns în pivniţă, ca să nu încapă pe mâinile răsculaţilor. Între timp scaunul lui a fost ocupat (timp de trei zile) de către Gjura Gancivă care se înrolase în Gărzile roşii ale lui Kuhn Bela. Valul de nemulţumiţi l-a făcut pe Mînu şi mai indezirabil, iar blestemele oamenilor l-au ajuns la maximă duritate…”

Inteligenţa populară, izvor nesecat, i-a dedicat acestui primar cele mai multe versuri, care au rămas până astăzi în culegerile de folclor ale bulgarilor. În anul 1921, Beşenova făcea parte din judeţul Timiş-Torontal, plasa Sânnicolau Mare şi avea o populaţie de 5917 locuitori. Este unul în care se adoptă în administraţie limba română, în detrimentul celei maghiare. Pe la 1925 în Beşenova era primar Vichentie Velciov. După acesta a urmat la cârmă veselul Topciov Sebastian ( Stanciu), intrat şi el în „gura satului“, fiind moale din fire şi influenţabil, atent cu acoliţii, prieten de nădejde al localnicilor în an electoral, ş.a.

În perioada interbelică au fost primari: Petru Kerciov, ing. Ciocani - nu va sta mult, deoarece era filogerman, un anume Herlo - a stat primar până în anul 1945. În anul 1935, făcea parte din acelaşi judeţ, plasa Sânnicolau Mare şi avea 6119 locuitori. În anii tulburi de după război, până la cuibărirea definitivă a comunismului, la noi în sat au fost peste 15 primari, unii dintre aceştia ocupând scaunul cel mult câteva luni. Atunci s-au perindat la cârma obştească următorii primari: Petru Anghelov, Pavel Babuşcov, Petru Drăgan - din partea unei organizaţii slave, Rafael Sebastianov - din partea social-democraţilor, Luca Augustinov.

În anul 1949 se instituie „Comitetul Provizoriu“, iar primari pe câte un an de zile au fost Lazăr Vasilcin -din partea P.C.R. şi Toma Budur -din partea P.S.D. Începând cu anul 1950, se reorganizează organele organizaţiei publice. Conform Legii nr. 5/1950, raionul este unitatea teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic si administrativ, care coordonează oraşele de subordonare raională şi comunele din împrejurimi. „Comuna reprezenta o unitate administrativă, economică delimitată teritorial, alcătuită din unul sau mai multe sate apropiate. Comuna era subordonată direct raionului…“

Şi în anul 1950 îl găsim primar pe Vasilcin Lazăr. Atunci începe epoca neagră a beşenovenilor: peste 84 de familii de „chiaburi”“ sunt strămutaţi forţat în Bărăgan, lângă Feteşti, iar averile de acasă le sunt confiscate. Timp de cinci ani de zile, bărăgăniştii au trăit în condiţii mizere, în bordeie de pământ, lipsindu-le şi minimul necesar pentru un trai decent. Şi peste cei rămaşi acasă la Beşenova Veche, traiul nu a fost mai uşor. Sistemul comunist de tip bolşevic îi duce pe localnici la sapă de lemn. Gospodăria Agricolă de Stat se înfiinţează prin comasarea tuturor parcelelor agricole ale localnicilor. Celor din urmă li se confiscă şi animalele împreună cu atelajele aferente şi, pe deasupra, sunt obligaţi să se „angajeze“ la cooperativă. Legea nr. 6/1950 stabileşte modul de desfăşurare a alegerilor populare; se fac alegeri pentru deputaţii sfaturilor populare, regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale.

În anul 1952 este ales primar Cucov Rafael, care va sta în funcţie foarte puţin timp. Tot în acelaşi an, de la regiunea Arad (de care aparţinea în acea perioadă raionul Sânnicolau Mare şi, implicit comuna Beşenova Veche) vin alte numiri pentru funcţia de primar. Astfel, îi găsim pe: Babuşcov Alfred în 1952, Martin Alexandru tot în 1952, Ilka (Ilcă) Petru în anul 1953 şi Uzun Petru tot în acelaşi an. În anul 1956, comuna făcea parte din Regiunea Timişoara, Raionul Sânnicolau Mare, iar primari sunt, concomitent, Kelciov Bono şi Uzun Petru. În perioada 1957-1958 este ales primar (preşedinte) Sofran Sebastian. Tot în anul 1958 sunt date în folosinţă cinematograful şi sala de sport din centrul localităţii. În perioada 1959-1960 este ales preşedinte Bartulov Petru şi se dă în folosinţă actualul cămin cultural, aflat în centrul civic al localităţii. Până în anul 1968 se perindă, pentru perioade mai scurte ce-i drept, mai multe persoane. În anul 1964 se alipesc la Dudeştii Vechi localităţile vecine Valcani, Cheglevici şi Colonia Bulgară, foste comune până atunci. Iar tot începând de atunci, comuna se va numi Dudeştii Vechi şi se înfiinţează judeţul Timiş. Începând cu anul 1968, îl găsim în funcţie pe cel mai longeviv primar din istoria modernă a comunei, Mirciov Gheorghe. În timpul cât a fost primar, au avut loc mai multe lucrări, care au schimbat faţa localităţii: în anul 1970 se începe introducerea reţelei de apă potabilă şi se achiziţionează trei hidrofoare; în anul 1973 se deschide muzeul şi dispensarul veterinar, care funcţionează în aceeaşi clădire; în anul 1975 se construieşte castelul de apă; concomitent, sunt pietruite străzile. Tot în anul 1968 se fac alegeri pentru Consiliul Popular al judeţului Timiş, deputaţii fiind aleşi din rândul muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din întregul judeţ. Astfel, în „legislatura“ 1969-1974, îi întâlnim pe: Zmolea Petru în Comisia permanentă pentru construcţii, sistematizare, drumuri şi Castiov Terezia în Comisia permanenta pentru sănătate, muncă îi asigurări sociale, din partea comunei Dudestii Vechi. În legislatura 1975-1980 Mirciov Gheorghe este membru al Comisiei permanente de industrie, comerţ, cooperaţie şi prestări servicii, iar Iancu Gheorghe este membru al Comisiei permanente plan, buget, finanţe. În anii 1980-1985 Rancov Ecaterina este membru în Comisia juridică şi administraţia locală. Din 1985-1989 Radulov Petru este deputat, în Comisia pentru învăţământ, cultură, sănătate, sport, muncă şi ocrotiri sociale.

Până în anul 1989 este primar Mirciov Gheorghe. În anul 1989 este primar şi Branc Ioan, iar Uzun Petru Pavel a prins tranziţia de la comunism la democraţie, fiind primar între anii 1989-1991. Perioada postcomunistă este una de tranziţie, în care se încearcă alinierea localităţii la standarde moderne. Prin noile legi adoptate s-a încercat şi încă se încearcă repararea greşelilor din trecut. Gheorghe Nacov, primar între anii 1991-1996, are privilegiul de a reda terenurile deţinute de localnici, conform primei legi a proprietăţii. Între 1996-1997 este primar Uzun Ioan. Din anul 1997 până în anul 2000 a fost primar Ghergulov Vichentie, din anul 2000 a fost ales pentru patru ani Mirciov Ioan, iar în prezent este primar Nacov Gheorghe. Fără a fi părtinitori, fiecare dintre primarii din ultima perioada au avut contribuţii, mai mari sau mai mici, la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor comunei. În prezent, în cadrul instituţiei funcţionează mai multe servicii: financiar contabil, taxe şi impozite, juridic, camera agricolă, asistenţă socială, stare civilă, serviciul de autofinanţare, cultură. Toate aceste servicii asigura bunul mers al instituţiei, precum şi a scolii şi a grădiniţei, aflate în custodia primăriei. Primăria are în custodie şi întreţinerea infrastructurii din interiorul localităţii. Conform Legii nr. 215/2001 a administraţiei locale, în localităţile în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 20% din totalul localnicilor, pe lângă limba română se poate folosi, în relaţia cu cetăţenii, şi limba acelei minorităţi. Astfel, în primăria din Dudeştii Vechi se foloseşte şi limba bulgara.

În perspectiva viitoarei aderări la UE, instituţia primăriei face eforturi pentru a se alinia la standardele şi cerinţele care se impun. În prezent, primăria Dudeştii Vechi participă la şedinţele Euroregiunii Dunăre - Mureş - Tisa şi se află în viitorul culoar economic regional. Cel mai mare deziderat al autorităţilor, în perspectiva integrării europene a României, este revenirea la vechiul nume al localităţii, şters din anale de către comunişti, după ce a avut o continuitate de peste 700 de ani.   


© 2016 Primăria Dudeștii Vechi. DPL